Românii consumă mai multă bere în 2017

Se anunta un an bun pentru berari! Piata de bere din Romania a inregistrat in prima jumatate a anului 2017 o majorare cu 2% in comporatie cu aceeasi perioada din anul precedent, potrivit ultimelor informatii ale Asociaţiei Berarii României, furnizate de una dintre cele mai mari firme de audit şi consultanţă din tara: Deloitte. Totusi, nu trebuie sa tragem concluzii pripite, nu deocamdata, intrucat cresterea este inca rezonabila:

„În acest moment, considerăm că se întrunesc premisele pentru ca piaţa să îşi continue evoluţia, dar numai rezultatele finalului de an vor putea să confirme, sau să infirme,  consolidarea acestui trend. Un factor determinant al evoluţiei pozitive a pieţei berii rămâne în mod cert asigurarea în continuare a unui context economic şi a unui cadru de reglementare predictibile, cele care au permis de altfel pieţei berii ca începând de anul trecut să evolueze în mod natural, bazându-se pe dinamica cererii şi ofertei”, a spus Julia Leferman, director general Asociaţia Berarii României.

Totusi, sa nu uitam ca tot industria berii este cea care are o influenta foarte mare asupra cresterii economiei Romaniei, iar asta pentru ca are tocmai acea productie locala ce depaseste 95%, precum si utilizarea ingredientelor produse de agricultura tarii in procent de 70%.

Domeniul bunurilor de larg conusm din Romania are, deocamdata, 1 singur sector (de nivel mare), unde produsele importate nu ating nici macar pragul de 5%, iar aceea este: berea. Cei mai mari jucatori din domeniu au reorganizat businessurile romanesti, dupa ce acestia le-au cumparat de la patroni, insa productia a continuat sa se realizeze in fabricile de la noi din tara; mai exact, in proportie de peste 95%.

  • Romanii muncesc 22 de min pentru 1 l de bere

“Susţinem predictibilitatea contextului economic, întrucât astfel poate fi protejată puterea de cumpărare a românilor. Pentru a-şi cumpăra un litru de bere, un român trebuie să muncească 22 minute, în timp ce un german trebuie să muncească doar 8 minute, iar un olandez 9 minute. Intervenţia unui factor economic imprevizibil poate mări oricând acest decalaj, cu consecinţe negative pentru întregul lanţ de activităţi conexe producţiei de bere: agricultura, HoReCa, comerţul cu amănuntul, transporturile, industria de ambalaje”, a mai adaugat Julia Leferman.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

VIZITATORI UNICI: