Soiurile românești!

Si ma tot gandeam eu ce sa scriu azi, pentru voi, cititorii mei. Hm! Pai, uite ca mi-a venit o idee buna. Voi stiti toate soiurile romanesti? Adica, ma refer, DOAR cele romanesti, cum sunt, de pilda, in cazul germanilor: riesling de rhin (Fluviul Rin). Asa ca, haideti sa pornim impreuna intr-o excursie de cunoastere, asa, ca nu strica!

• Fetească Albă

Soi romanesc prin excelenta, vin alb cu o aroma florala foarte fina, naturala, delicata si proaspata. Originar se crede ca vine din soiul de Feteasca Neagra, sora mai mare a feteascai albe, tot romanesc. Foarte raspandit la noi in Romania, se gaseste mai peste tot (mai ales in Moldova si Transilvania).

Vinurile pot fi seci sau demiseci, cu un continut rezonabil de alcool (11,5-12%), aciditate și zahăr. Cand degusti un astfel de vin, parca iti aminteste de momentele cand ai fost la tara, de acel fân cosit sau de ierburi si cele de fructe, precum citricele. Merge perfect cu brânzeturile fine sau carne albă.

• Fetească Neagră

La fel ca si Feteasca Alba, Feteasca Neagra e un soi de care e imposibil sa nu fi auzit, asta pentru ca este unul dintre soiurile reprezentative ale Romaniei, care ofera vinuri puternice, tari si cu arome foarte diverse. Un soi arhaic, dar si autohton, se afla pe teritoriul tarii noastre de extrem de multi ani, in special in Muntenia si Moldova fiind cultivat.

Poate da vinuri seci, demiseci sau dulci, cu un conținut alcoolic mai mare (decat Feteasca Alba), de 12-12,5%. Are o culoare rosu-inchis, cu arome de stafide negre, prune uscate, coacaze negre samd, de altfel, gust discret si cu atat mai discret, cu cat este mai mult supus invechirii. Merge perfect cu carne roșie, brânzeturi maturate si cu deserturi nu prea dulci.

• Grasă de Cotnari

Vin alb. Se numeste astfel datorita faptului ca este cultivata pe podgoria Cotnari (inca de pe vremea lui Stefan cel Mare), un soi, de altfel, atat de placut de mari personalitati, ca domnitorul Tarii Moldove. Este cultivat inca din secolul al 15 lea. Se crede ca este inrudita cu soiul Furmint, care dau alte vinuri celebre, cele de Tokay (vinuri unguresti). Vinul iese foarte bun doar daca boabele sunt culese, cand au prins mucegaiul nobil sau putregaiul cenusiu (adica strange foarte multe zaharuri in interior, de asta vinul este si dulce).

Grasa de Cotnari se poate vinifica cu: Fetească albă, Tămâioasă Românească și Frâncușă. Vinurile din Grasă sunt dulci sau demidulci, cu conținut mare de zahăr; aromele sunt de miere, gutuie.

• Băbească neagră

Iata al doilea soi autohon si arhaic. Poate va intrebati de unde numele acesta ciudat? Auzi, Babeasca? Adica cum? Pai, e legata tot de Stefan cel Mare: in drumul sau sprea Suceava, la cetate, s-a oprit la podgoria Nicorești și a băut un vin roșu foarte bun. I-a placut asa de mult, incat l-a numit Băbească, pentru ca vinul ii fusese dat in dar de catre o doamna in varsta.

Denumirile lui totusi difera: Crăcană (la Odobesti si la Dragasani), Crângană (la Panciu), Căldărușă (la Iasi), Rășchirata samd. De pilda, se mai numeste si Rară Neagră (cunoscut la Chisinau astfel), dar nu in orice context, ci, doar cand, in urma unui cupaj, da nastere unui alt vin: Negru de Purcari, cultivat in apropierea Iasului si in Basarabia. Sunt niste vinuri pline de focul tineresc, cum s-ar zice, proaspete si usoare. Normal, se spune ca vinurile Babeasca neagra exista de pe vremea geto-dacilor.

• Busuioacă de Bohotin

Aolooo! Iarasi, va anunt ca sunt muuulte denumiri, la fel ca la Babeasca neagra, cele ca: Tămâioasă de Bohotin (cel mai cunoscut), Busuioacă Vânătă de Bohotin, Tămâioasă – toate se refera la locul de originere: judetul Bohotin, Iasi. Strugurii sunt violet-roșcate, cu o culoare roze foarte interesanta, eterogen fata de orice alta vin. Aroma este si ea unica: căpșuni, persici coapte, suculente cu note curioase de petale de trandafir și busuioc verde. Vinul poate fi invechit si 16-20 de ani.

INVATATI ASA: F,F,G,BB! Gata, acuma stiti soiurile autohtone!