Agricultura eco este noua “modă”. Ce profit au fermierii care o practică.
Multe dintre produsele aduse din afara au substante toxice foarte periculoase pentru corpul nostru. Pot duce la probleme hormonale, sterilitate sau (chiar si) cancer, insa aceasta este doar o scurta enumerare a afectiunilor, ce pot fi provocate de stropirea cu substante (interzise) impotriva parazitiilor. De aceea, UE a demarat multe proiecte de finantare pentru cei care aleg o alternativa mai sanatoasa: agricultura ecologica. Marele avantaj e ca, dupa ce obtineti certificatul ecologic, aveti posibilitatea de a produce personal semintele necesare plantarii, adica, mai pe scurt, costuri mult mai mici pentru dvs.!
Exemplu: Vasile Matrasoaie. Desi, acesta nu avea nicio treaba cu agricultura ecologica, el fiind angajat (cand a inceput afacerea) la o intreprindere de reparatii auto Suceava, totusi a reusit sa demareze o astfel de afacere foarte profitabila cu ajutorul fondurilor europene. Ajungand, astfel, sa castige mult mai multi bani. Initial, a pornit de la chestii micute: vindea colegilor de serviciu rasadurile pe care el singur le producea. Dar acum el are si salata verde, ridichi, tomate si ardei. Cele mai importante pentru un legumicultor sunt cultura de cartofi mov, bureti vegetali si dovlecei chinezesti.
Antreprenorul are 62 de ani si declara ca nu utilizeaza ingrasaminte, insecticide sau pesticide. Totusi, cum reuseste? Pai, a fost inventiv si a folosit propriile sale idei, ca “ceaiul de pelin”, care “este cel mai bun pentru plante”. Totusi, e si un secret: “daca nu stii concentratia corecta poti sa arzi plantele si sa faci mai mult rau decat bine”. Pentru a tine la departare insectele utilizeaza o substanta din ardei iuti si contra manei: nuc si urzica.
De asemenea, la nu mare departare de satul unde locuieste a construit un solar. Cultiva rosii, care vin din Olanda, Israel, Spania, Italia, Bulgaria, dar si de la noi din tara, plus: castraveti, gogosari, aredei kapia, ardei iute, vinete. Are cam 60 de hectare si lucreaza impreuna cu baiatul sau, plus o ferma zootehnica.
“Cele care sunt gustoase nu dau productii asa mari. Am cateva sortimente si de Inima Boului, dar am si soiuri pastrate din batrani, cum este Aurora. Am pastrat samanta de 40, 50 de ani fara boli, nu prin tratare chimica, ci prin tratare termica. Se tine samanta la o anumita temperatura in apa fierbinte, jumatate de ora. Dupa aceea se scoate, se trece in apa rece si se elibereaza de toate bacteriile si toate bolile”, a aratat Vasile Matrasoaie.
Acuma, in Romania, desi este inca la inceput afacerile eco de acest gen, sunt peste 12.000 de ferme care cultivă cereale, legume şi fructe fără chimicale.
De asemenea, străinii plătesc cam 180 de euro pe tonă de cereale eco, pe cand o cantitate de acelasi fel, dar de grâu normal, se cumpara la aprx 40 de euro.
