Usturoiul este noua cultură profitabilă și “la modă”
Majoritatea fermierilor au probleme cu culturile lor, însă anul COVID-19 (cum a mai fost numit 2020) a avut și părțile lui bune (pentru unii dintre noi, desigur). Cei care cultivă usturoiul au câștigat o tonă de bani.
- Usturoiul este noua cultură “la modă”
Majoritatea agricultorilor au avut un an absolut oribil, dar nu și cei care au cultivat usturoi. Există chiar și un program numit “Usturoiul” și care a fost finanţat de Ministerul Agriculturii. Acesta a raportat cea mai mare creştere de la inițierea lui în 2020. În total, s-au înregistrat triplu ca număr oameni, față de anul 2019 – mai mult de 1.000.
Banii primiţi de la stat (3.000 de euro) sunt de foarte mare importanță, având în vedere că fermierii cheltuiesc 6.000 de euro pentru producţia unui hectar. Majoritatea își cresc numărul de hectare pentru a putea produce mai mult sau își cumpără utilaje agricole pentru a cultiva mai eficient.
“Aceste programe au avut un scop bine stabilit. Acela de a îi ajută pe legumicultorii care cultivă usturoi să îşi acopere costurile şi, bineînţeles, să meargă mai departe”, a declarat Octavian Dan, consultant agricol.
- De ce e așa sigur
În primul rând că e foarte uşor de crescut, dacă sunt realizate lucrările de bază. În jur de 70% din producţia mondială provine din China dar desigur că și cea autohtonă e de apreciat.
Din România cel mai cunoscut usturoi este cel din Copălău, Botoşani. 150 de producători sunt doar în această comună şi dintre ei, 50% s-au înregistrat în programul de finanţare. Un român care a muncit în Italia mai mulți ani a decis să revină în România doar pentru a începe o astfel de afacere.
“Este prima dată când am pus usturoi. Anul trecut am avut ceapă, varza, cartofi. Anul ăsta am încercat cu usturoiul. Până acuma n-am avut probleme, nici cu timpul, nici cu depunerea documentaţiei. A fost totul ok”, a declarat bărbatul.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a decis ca programul „Usturoiul” să aibă un buget de 7,5 milioane de lei, adică 1,58 milioane de euro în 2020.
La noi cel mai mult se cultivă în Botoşani, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Suceava, Teleorman şi Timiş. Cu toateacestea, producția a cunoscut o scădere de 20% la producţie, de la cam 67.000 de tone în 2010, la doar 55.000 de tone în 2017.
