Potențialul de dezvoltare a turismului viticol în România
Turismul viticol in Romania creste din ce in ce mai mult, prinde vlaga, iar asta se poate observa cel mai bine in numarul cramelor careu au fost construite, special pentru turisti ca sa vina si sa incerce noi vinuri, noi experiente si de a lua la pas podogriile acestora. Avem cu 60 de astfel de crame mai mult anul acesta, conform unui studiu recent al CrameRomania.ro.
Calculand pe hartie, noi avem in toata tara mai mult de 140 de crame care fabrica vin imbuteliat, dar problema e ca nici macar 50% din acestea nu ajung in turismul viticol. Harta de mai jos arata unde exista potential de turism viticol, cea mai ieftina forma de turism din tara, cu preturi intre 29 si 100 lei.
Oenoturism sau enoturism (cea de-a doua denumire a ei) sunt vizitele ghidate in crame de catre specialistii cramei, care va arata si explica procesele tehnologice. Asta e doar prima faza, cea teoretica, cea mai practica este cand se ajunge la degustari, care in general se rezuma la un numar de 3-7 vinuri inzonele exclusiv amenajate. Daca vremea e favorabila poti beneficia si de o mica vizita prin vie, ca sa vezi vita de vie, sa gusti strugurii samd. Cel mai bine este sa mergeti intre aprilie si noiembrie.
“In ultimii ani observam ca din ce in ce mai multe persoane aleg sa isi petreaca timpul liber vizitand crame. Este un tip de turism care poate fi realizat de oricine, dar in momentul de fata persoanele care calatoresc constant il apreciaza cel mai mult. La nivel de pret, valoarea medie pentru o vizita la crama este aproximativ 50 lei/persoana in care sunt incluse 5 vinuri, apa si mici gustari reci precum paine, grisine, branza, mezeluri, fructe proaspete sau uscate.” declara Alina Iancu, fondator ReVino.ro si CrameRomania.ro.
Deocamdata exista doar “potential”, intrucat cresterea este, ce-i drept, mult prea mica. Desi, regiunile cele mai pline de crame sunt: Muntenia – podgoria Dealu Mare (activitate pe mai bine de 65 de kilometri si o latime intre 3 si 12 kilometri), dupa care vine Oltenia – podgoria Dragasani. De altfel, fiecare crama are propria ei oferta, desi, in genere, in pachet este inclus si transportul.
“In zonele unde cramele nu sunt comprimate ca numar, peisajele locale, povestile din spatele cramelor, dar si implicarea personalului sunt factori care atrag turistii care se intorc de mai multe ori in locurile vizitate si recomanda mai departe cunoscutilor experientele traite. De exemplu, in Transilvania distantele dintre crame sunt mari, dar de la o locatie la alta pot fi vizitate atractiile zonei, precum satele sasesti, bisericile fortificate sau salina Turda”, a mai adaugat Alina Iancu.
