TOTUL despre stres, ce este și cum îl combatem

Prof. Dafin Mureșanu, neurolog:

”Primii dușmani ai creierului sunt aceste alimente”.

Medicii neurologi ne explică noi suntem singurii care ne putem rezolva problemele cu stresul. În articolul de azi medicul Mureșanu vă va prezenta etapele concrete cu toate detaliile necesare, pentru a scăpa de stres.

Așa cum am mai menționat și în articolele precedente, stresul este cel mai mare dușamn, dar și cel mai bun prieten, deoarece: pe de-o parte, fără el nu ne putem dezvolta (el ne anunță că trebuie să facem ceva obligatoriu), pe de altă parte, starea tensionată ne ridică barierele de protecție ale sistemului imunitar și lasă cale liberă bolilor. Înainte de perioada modernă nu se știa științific vorbind ce consecințe directe și grave poate avea stresul asupra corpului, însă cu timpul cercetătorii și-au schimbat opinia, odată cu noile descoperiri. S-a descoperit că afectează direct tensiunea arterială sau dezechilibrele metabolice, dar și funcțiile sistemului nervos.

• Ce ne face stresul

Duce în primul rând la un nivel crescut de inflamație în întregul organism sau produce mai multe dezechilibre, modificări persistente, care pavează calea spre un atac vascular cerebral (AVC).

Patologia sistemul nervos central și creierul mai ales au funcții care se împart în două mari categorii. Mai întâi, discutăm despre suferințe produse de modificările structurii vasculare a creierului (modificări la nivelul vaselor) și, a doua oară, discutăm despre modificări produse de alți factori care influențează sistemul nervos, respectiv neuronii. Funcțiile vasculare și neuronale nu se separă! explică medicii.

Asta înseamnă totală interdependență: orice atac într-o parte înseamnă atac în cealaltă parte.
Factorii de risc vascular care afectează vasele de sânge sunt însă nemodificabili – vârsta, sexul – și modificabili (ei pot fi controlați, ceilalți nu) – hipertensiunea arterială, diabetul, nivelul și proporția grăsimilor din sânge, colesterolul.

• O performanță mai mare

Lupta cu stresul este o luptă singuratică, personală, ne explică prof.univ. dr. Dafin Mureșanu, președintele Societății Române de Neurologie și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN). O luptă pe viață și pe moarte, ca un boxer în ring.

Din nefericire, societatea modernă cere prea mult de la noi, mereu progres, apoi și mai mult progres, și mai mult…propriu-zis nu există limite, iar stresul crește întotdeauna cu un nivel mai mult:

„Totul depinde de decizia individuală. În ce măsură și cât timp decide fiecare să intre într-un joc de mare presiune. Sigur că poți să trăi în diverse moduri.

Nu există un singur mod de viață. Depinde foarte multe de strategia fiecăruia, de priorități. Însă, din păcate, de multe ori uităm că suntem vulnerabili, că suntem trecători și când suntem sănătoși ne comportăm ca și când am fi nemuritori”, ne mai zice acesta.

• Reușita

Alimentația este primul pas:

„Alimentația e un factor crucial. Combinată cu activitatea fizică și cea cognitivă devine de-a dreptul un mecanism uriaș, de influențare a funcționării sistemului nervos și a controlului factorilor de risc”, explică profesorul.

• Alimentele plăcute creierul, sunt plăcute și de corp

„Primul dușman este alimentația procesată. Inclusiv uleiul cel mai bun și cel mai pur dacă continuă să fie procesat nu mai este la fel de bun calitativ. O carne plină de hormoni și conservați pune probleme. O carne ecologică de origine controlată poate fi mult mai bună decât o alimetație vegetariană, bazată pe o mie de chimicale. Cu cât lucrurile sunt mai apropiate de normalitate și de firescul lor așa cum erau ele când omul trăia în mediul lui natural, cu atât este mai bine. Lucrurile nu sunt complicate, noi le complicăm foarte mult. Și de cele mai multe ori complicația vieții vine din criterii economice, și așa-zisa modernizare a vieții. De fapt, este o cale spre creșterea patologiilor și a riscurilor”, ne explică el..

• Mult sport și cu mușchii creierului, și cu mușchii corpului

„Modul nostru de comportament, o viață activă fizic, dar și cognitiv are darul de a produce modificări generale care se adresează întregii unități neurovasculare, deci atât a vaselor, cât și neuronului, ameliorând toți parametrii care pot la un moment dat să devină factori de risc”, ne ajută doctorul.

Cititul este una dintre cele mai bune activități cognitive:

„A fi activi intelectual se referă mai mult la a ne activa acea parte din creier care ține de cuvântul scris sau vorbit și nu de imagine. Imaginile solicită alte circuite de la nivelul creierului și alte tipuri de interacțiuni se construiesc în interiorul acestuia”, spune acesta.