LA MOARTEA LUI ALEX ȘTEFĂNESCU

SUPREMUM VALE, pentru Alex Ștefănescu….Am avut șansa de a întâlni un om cu însușiri extraordinare. Criticii literari care vorbesc urât despre el nu l-au cunoscut. Își amintesc numai ANECDOTICUL sau TRAGICUL fiindcă așa vor. Acum e un moment de doliu. Profund. Ar trebui să ne amintim, mai degrabă, cărțile lui, Dar, dacă nu le știi, ce să–ți amintești?….Sunt convins că ar mai fi loc pentru cunoașterea cărților sale, mai ales cele de început, uitate..(MIHAIL GĂLĂȚANU)

SĂ FII CRITIC LITERAR E O ÎNDELETNICIRE COMPLEXĂ

Alex Ștefănescu a fost cel mai bun critic din vremea mea. Demonstrând, pe viu, că a fi numărul unu într-un domeniu ca al criticii literare este un lucru extrem de complex. Unii îl confundă cu a fi un profesor universitar eminent la filologie. Fals. Complet fals. Alții socotesc că trebuie să fii un teoretician. A fi un CREIER TEORETIC e altceva. Alții cred că trebuie să fii un contabil cu mânecuțe, specializat în TAXONOMETRIE. Sunt și voci care îl acuză că nu are acces la conceptualizarea literară. Un critic, chiar pretins tânăr, o spune. Alex. ar fi râs cu gura până la urechi de o asemenea inepție…

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. Contribuția sa de căpătâi, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). În această lucrare, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde întrebării „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Aceasta analiză cuprinzătoare, incluzând toți scriitorii importanți din această epocă, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie a literară, îl plasează pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Eugen Simion ori Nicolae Manolescu.

La sfârșitul lui 1994 înființează o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Ștefănescu.

A fost membru al Consiliului de Administrație al TVR în perioada 1998–2002.

A semnat peste 5.000 de articole de critică literară, publicate în presă. Nicolae Manolescu își amintește că „autorul ambițioasei Istorii a literaturii române contemporane s-a făcut de la început remarcat ca un harnic și omniprezent publicist”.

De asemenea, este autor al piesei de teatru Melania și ceilalți jucată la Teatrul „Fantasio” din Constanța în 1992 (cu titlul Love story în lift) în regia lui Constantin Dinischiotu și la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu.

Autor al scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade Căsătorie imposibilă (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000). Realizează pentru Realitatea TV, săptămânal, timp de doi ani, 2004–2005, emisiunea Un metru cub de cultură (Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004).

A realizat pentru TVR Cultural, săptămânal, în perioada 2007–2009, emisiunea Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ștefănescu (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008), și, în perioada 2009–2011, săptămânal, emisiunea Tichia de mărgăritar. În anii 2011–2012, tot pentru TVR Cultural, a realizat emisiunea Iluminatul public. Începând din 2014 Alex Ștefănescu a fost prezent ca invitat permanent în fiecare miercuri seara la emisiunea Ora de veghe realizată de Nicoleta Savin la Nașul TV.

Din anul 2019 a fost prezentatorul emisiunii Pagini despre satul românesc, de la Trinitas TV.

Alex Ștefănescu suferea de diabet. Din cauza acestei boli a avut ulcerații la picioare. Acesta a fost motivul pentru care cunoscutul critic se retrasese din viața publică.

A MURIT duminică 25 feb. a.c. și a fost îngropat la Cimitirul Bellu pe 29 februarie 2024.