UN RECITAL DE VIN
Domeniile Ostrov
DEGUSTĂRI DE VARĂ, PRE-PARTY ȘI ALTE PETRECERI ?
Cum arată un recital în LIVADA CU CIREȘI? Un recital de muzică? Dar și un RECITAL de VIN… Ei bine, uite cam așa arată. Cam ca în poza alăturată. Un pian, pe un promontoriu, o scenă – și un solist/artist. (L-am numit aici pe Lucian Velciu. Într-o cămeșă populară, aproape ridicată – în grad – la rangul de iie.)
Un artist la maturitate. Pe care l-am ascultat, cu plăcere, de nenumărate ori. Și unul care este orientat spre muzica clasică, având acea cultură care derivă de acolo, solidă, construită din piese simfonice & antologice.
Apoi, asistența. Auditoriul, care vă să zică. Nu mai mult de vreo sută-două de persoane, pentru cine s-a grăbit/înghesuit să le numere.
*
Tot piese simfonice & antologice mai sunt STRUGURII și VINUL de la DOMENIILE OSTROV. Pentru cine se grăbește să-i deguste, sub ambele forme…
DESPRE PRE-PARTY, PETRECERI ȘI ALTE PETRECANII
Oho, iată – în adevăr – o surpriză, și nu oricare/ci chiar una mare, pentru noi! Pe 14-15 iulie, a fost PARTY la Ostrov. Și petrecerile/petrecanii, le zicem noi, familiar și cu afectuozitate, ne ajută să ne cunoașteam mai bine – așa a fost și înainte de festivalul Măslinelor Afumate ? și să evadăm din rutina cotidiană. ?
Pe 14 iulie ne-am adunat doar pentru un modest warm-up la piscină (pre=party la SMOKED OLIVES ISLAND FESTIVAL) pentru că insula ne cheamă la ea.
Unde? La Domeniile Ostrov, pe malul drept al Dunării, cu vedere la insula noastră dragă.
De ce? Podgoriile lor au un farmec aparte și o istorie spectaculoasă de doar 3.000 de ani.
Asa că, în week-end-uri, de vineri de la pranz și până luni, petrecem pe un taram mirific si degustam vinurile produse aici la Domeniile Ostrov. Dar vă asigurăm că anul este plin/presărat cu ocazii, petreceri & petrecanii.
CUM AR FI SĂ SPUI: BUNĂ DIMINEAȚA ÎN VIE?
La final de iulie, o împătimită a paradisului de la Ostrov, care își petrece acolo cel puțin un week-end pe lună, a scris pe Facebook: bună dimineața vreau să vă spun tocmai din inima podgoriei! Chiar acum s-a ridicat ceața. Am avut bucuria și privilegiul de a gusta, dis-de-dimineață, strugurii de masă. Chiar la mijlocul micului dejun, pe post desert. Erau reci și buni. ?
Doar într-un răstimp de câteva zile se va da aici semnalul de start la sezonul de cules pe Domeniile Ostrov. Daa, mai devreme/cu mult mai devreme decât în anii trecuți. Forța de muncă e tot mai zgârcită la vedere, oameni – la cules – din zonă sunt tot mai putini, înspre deloc, se lucrează mai mult cu oameni aduși din alte zone (Moldova) defavorizate, chiar și de peste Prut. Ar fi și de spus că media plății (cu ziua), aici, este cu mult peste media din țară. Este o muncă normată, în plin sezon de cules este imperioasă nevoie aici de peste 2.000 de zilieri. Care primesc și casă și masă. Poate așa vă faceți o imagine a muncii din spatele unui ciorchine de strugure cules din podgoria Ostrov-Lipnița, care se întinde pe mai mult de 1.200 de hectare. Puse cap-coadă asta înseamnă un drum intins, undeva la aproape o mie de kilometri.
O ȚÂRĂ DE ISTORIE (ÎNTR-O ȚARĂ DE STRUGURI & VIN) NU STRICĂ NICIODATĂ! ?
Nu foarte mulți dintre români (dar și puţini dobrogeni!) sunt (cât de cât) la curent cu faptul că cea mai veche colonie greacă dintre Dunăre şi Mare nu a fost binecunoscuta Histria, ci mult mai puțin știuta/glosata Orgame, o aşezare identificată astăzi pe teritoriul comunei Jurilovca, în impresionanta zonă Capul Doloşman. Romanii au întemeiat aici, mult mai târziu, castrul Argamum. Marea descoperire făcută pe acest şantier a fost complexul funerar din secolul șapte înainte de Hristos. S-a stabilit, cu destul de multă, exactitate că o persoană însemnată/de vază a fost înmormântată aici, cu cel puţin douăzeci – treizeci de ani înainte de fondarea Histriei. A fost vorba de o întreagă generaţie de colonişti eleni care locuiau aici în jurul anului 670. Istoricul Hecateu din Milet scria de altfel, în secolul VI î.H, că „Orgame” a fost prima cetate întemeiată de greci la Pontul Stâng. Straniu este faptul că, deşi existau condiţii excelente pentru dezvoltare economică, Orgame a avut, se pare, o existenţă efemeră.
Din motive necunoscute, cetatea nu a reuşit nicio clipă să ajungă la nivelul „surorilor” sale din Sud, Histria sau Tomis. În secolul I după Hristos, când zona a intrat sub stăpânire romană, Orgame era, în cel mai bun caz, un port de escală al navigatorilor interesaţi să meargă spre Nord. Timp de cinci veacuri, Orgame (devenită acum Argamum) a continuat să existe – şi să se dezvolte. S-au descoperit ziduri de incintă, patru basilici paleo-creştine, precum şi urme ale unor clădiri impozante, care demonstrează că Argamum era un oraş roman prosper. Situl arheologic se întinde pe o suprafaţă impresionantă, de aproape o sută de hectare dar, din nefericire, din lipsa fondurilor, arheologii nu au săpat decât foarte puţin. Doar cercetarea sistematică ar putea oferi detalii cu privire la viaţa cetăţii din perioada secolelor VII î.H – I d.H. Până atunci, Argamum merită întreaga noastră atenţie, fiind – de departe – situl amplasat într-una dintre cele mai pitoreşti zone din Dobrogea.