Secretele înghețatei
Ca toate lucrurile pe care le avem astăzi, înghețata a fost creată în China, în prezența anilor 100. Rețeta originală includea: gheață, lapte de bivoliță, făină și camfor. Cu toate acestea, ea se putea regăsi și în Grecia antică, iar Alexandru cel Mare era un iubitor al acestui aliment, consumând deseori o combinație de gheță îndulcită cu miere și nectar.
Cornetul de înghețată este mai modern să spunem și a apărut complet aleatoriu prin 1904, la un târg din St. Louis, SUA, atunci când un vânzător de înghețată i-a cerut unui vânzător de waffe să îi prepare câteva cornete cu care să-și servească clienții. Practica arată însă din 1920 că se folosea cornetul în combinație cu înghețată.
Se pare că cea mai consumată aromă din lume când vorbim de înghețată este vanilia, după care ciocolată și căpșune. Mai există și arome mai puțin folosite, cum ar fi ardei iute, usturoi, avocado, brânză cu mucegai – ultima fiind o rețetă creată de Heston Blumenthal pentru restaurantul lui, denumit Tha Fat Duck.
Înghețata modernă, adică cu gustul pe care îl cunoaștem azi, și-a făcut apariția în sec. al XVII-lea și a fost creată de Francesco Procopio. Se făcea din smântână, ouă și zahăr.
Știț de câte limbi este nevoie pentru a mânca o cupă de înghețată? de 50 de ori. Cea mai mare înghețată creată vreodată a avut 4 m în înălțime și cântărea o tonă.