Cauzele crizelor de medicamente din România
Aparitia succesiva a unor crize de medicamente din tara noastra, cu influente in special pe medicamentele oncologice, au declansat elaborarea unor rapoarte organizate şi prezentate de Asociaţia Dăruieşte Viaţă – “Criza medicamentelor oncologice în România: cauze şi soluţii” şi “Radiografia exportului paralel de medicamente din România: focus pe medicamentele oncologice”.
“Cine dă vina exclusiv pe exportatori, sau exclusiv pe stat, sau exclusiv pe producători greşeşte sau manipulează datele pentru că depinde foarte mult, de la medicament la medicament”, a spus Vlad Mixich de la Observatorul Român de Sănătate.
Mixich a mai mentionat si ca, in cazul exportului paralel de medicamente, au fost scoase la iveala mai multe medicamente din Programul naţional de oncologie care au fost exportate in acelasi timp in care pacienţii duceau lipsa.
“Pentru o parte dintre ele cantitatea exportată paralel nu era atât de mare, deci nu trezeşte semne de îngrijorare, dar pentru altele cantităţile merg la 1/5, chiar o jumătate din consumul anual. Anul trecut, în ultimele zece luni ale anului, au fost exportate paralel peste 14 milioane de pastile sau de fiole din România, ceea ce este foarte mult. Profitul brut pe care îl face o companie exportând un singur medicament, în cantitatea pe care a făcut-o anul trecut, e de 750.000 de euro. E vorba de companii româneşti care fac distribuţie şi exportă paralel”, a arătat el.
Tot studiul acesta ne arata si o serie de medicamente oncologice, primele in export, în 2017, respectiv: Goserelinum (Zoladex) – exportat în proporţie de 49,99%; Filgrastimum G-CSF (diferite denumiri) – 20%; Leuprorelium (Eligard) -18,33%; Doxorubicină (Caelyx) – 18,3%; Fulvestrantum (Faslodex) – 17,29%; Pegfilgrastimum (Neulasta) – 12,67; Pametraxedum (Alimta) – 7,77%; Decitabinum (Dacogen) – 7,09%; Etoposidum (Etoposid/Vepesid) – 3,06%.
lad Mixich a concluzionat ca Romania este capabila atat de supravegherea, cata si de prevenirea apariţiei acestor crize.
“Datele necesare se găsesc la Ministerul Sănătăţii, la Agenţia Naţională a Medicamentului şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate trebuie folosite centralizat de cineva din zona autorităţilor pentru ca să se ocupe personal cu prevenirea crizelor de acest gen.
În momentul acesta nu există nici o persoană, nici la minister, nici la Agenţie, nici la Casă ca să se ocupe special cu asta, numărul inspectorilor care supraveghează dacă aceste companii pharma respectă legea e foarte mic, sunt 14 inspectori pentru toată ţara. Ei au multe alte lucruri de făcut, nu doar asta. În plus, amenzile pentru cei care nu respectă legea sunt mici, între 2.000 şi 20.000 de euro”, a precizat Mixich.
La conferinţa de presă s-a mai vorbit si despre introducerea unei platforme online pentru supravegherea si prevenirea crizelor de medicamente din tara noastra.