Câte fonduri europene a absorbit România prin PNDR până acum
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru PNDR, a postat de curand stadiul implementării PNDR 2014-2020, la momentul 22 februarie 2019:
- Proiecte depuse: 56.900 cu o valoare publică 8,64 mld. euro;
- Proiecte selectate: 30.707 în valoare publică de 4,38 mld. euro;
- Proiecte contractate: 30.041 în valoare publică de 4,00 mld. euro.
In plus, prin intermediul procedurii de tranziție, au fost transferate din PNDR 2007-2013 în PNDR 2014-2020, pentru finalizarea lor, 20.528 proiecte cu o valoare publică de 0,43 mld. euro.
Cifre importante referitoare la absorbția fondurilor europene prin PNDR:
- 3,56 mld. euro este suma primită de la Comisia Europeană (CE) cu titlul de rambursare din FEADR, aferentă declarațiilor trimestriale de cheltuieli (2015-2018), ceea ce reprezintă 44% din alocarea de 8,13 mld. euro;
- 3,89 mld. euro este suma totală primita de la CE, incluzând sumele rambursate şi prefinanțarea, echivalent a 48% din alocarea FEADR;
- mai mult de 4,1 mld. euro însumează plățile la zi, efectuate de agențiile de plăți (AFIR şi APIA) către beneficiarii PNDR (din buget național şi fonduri FEADR).
Dupa cum arata situatia financiara la nivel UE, publicată de către DGAgri în 06.02.2019, situația care arata plățile efectuate de Comisia Europeană către statele membre, din bugetul FEADR, până la data de 31.01.2019 (prefinanţări şi rambursări aferente declarațiilor trimestriale transmise de către statele membre pentru perioada 01.01.2014 – 15.10.2018), media europeană a gradului de absorbție FEADR este de 38,87%, iar România se afla la un nivel mediu, mai exact pe locul 11 din 28 de state membre.
Comisia a transmis in total către un stat membru (România are aici locul 2 (după Franța), cu 3,56 mld. euro.
Submăsurile 16.4 și 16.4a “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare” au avut ca scop promovarea cooperarii între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare. Totodata, aceste vor sa si colaboreze partenerial, ceea ce inseamna nu numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianți alimentari cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în mediul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizații neguvernamentale şi autorități publice, pe un model de implementare similar submăsurilor 16.1/16.1a.
Submăsurile 16.1/16.1a/16.4/16.4a sunt un element de noutate în PNDR 2014-2020, atât din punct de vedere al tipologiei proiectelor cât și din punct de vedere al cerințelor de implementare.
Astfel, ritmul de depunere în cazul măsurilor clasice din cadrul PNDR 2014-2020 (ca de exemplu, submăsura 6.1 Instalarea tânărului fermier), care au fost derulate deja pe parcursul a cel puțin 2 exerciții de programare, este mult mai alert decât în cazul submăsurilor 16.1/16.1a și 16.4/16.4a.